România și Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, în prezența președinților celor două țări, informează Ministerul Energiei. Memorandumul de Înțelegere vizează cooperarea în domeniul nuclear, inclusiv îmbunătățirea echipamentelor nucleare, echipamente de securitate, combustibil nuclear, reactoare modulare mici (SMR) și gestionarea deșeurilor radioactive.
Cele 13 țări membre UE care au reactoare nucleare operaționale au generat împreună 609.255 GWh de energie electrică, în anul 2022, cu 16,7% mai puțin decât cei 731.700 Gwh în 2021, arată datele publicate de Eurostat.
Peste douăzeci de state, printre care România, au chemat sâmbătă, într-o declarație comună la COP28, la triplarea capacităților de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020, în scopul reducerii dependenței de cărbune și gaz, marea miză a conferinței ce are loc în Dubai, transmite AFP.
Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28) din Dubai, că strategiile României privind schimbările climatice și energia prevăd un mix energetic bazat pe surse regenerabile și energie nucleară, pentru o Românie cu zero emisii nete, subliniind că facilitățile energetice nucleare funcționează în țara noastră de aproape trei decenii la standarde înalte de productivitate și siguranță, motiv pentru care poate spune că ”avem o experiență națională consistentă în acest domeniu”.
România ar putea relua producția internă de apă grea, întreruptă înainte de intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), și ar putea demara și fabricarea de izotopi medicali, prin colaborarea dintre compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, și Laurentis Energy Partners (LEP), filială a gigantului nuclear canadian Ontario Power Generation (OPG)
Executivul federal canadian, condus de liberali, și cel al provinciei Alberta, controlat de conservatori, se află adesea pe poziții opuse, unul dintre principalele subiecte de dezacord fiind politicile energetice. Ottawa promovează decarbonizarea radicală și rapidă a Canadei, în timp ce Calgary susține o abordare mai temperată a problematicii climatice în sectorul energiei.
Scăderile mai accelerate ale cererii din restul statelor europene au redus presiunea pe prețurile spot din respectivele regiuni, în comparație cu România.
România a înregistrat în luna iunie unele dintre cele mai reduse prețuri medii zilnice spot la energie electrică din Europa, cu excepția statelor scandinave și Marii Britanii, prețul de pe piața autohtonă, operată de OPCOM, situându-se cu aproape 10 euro/MWh sub cel din Germania, cea mai importantă piață europeană, relevă datele analizate de Profit.ro. Producția în creștere și consumul în scădere, atât la nivel național, cât și regional, au contribuit la această evoluție.
O parte din cantitățile de gaze importate de statul vecin din Federația Rusă, respectiv cele aduse prin gazoductul TurkStream, tranzitează sistemul național de transport al României înainte de a ajunge în Ungaria.
România va interveni oficial de partea Bruxelles-ului în procesul în care Austria a atacat oficial în justiția UE, toamna trecută, decizia Comisiei Europene din martie 2022 de a califica energia nucleară și gazele naturale drept ″durabile″ din punct de vedere al mediului, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Ministerul Energiei vrea să-și trimită un angajat în misiune permanentă la Ambasada României în Statele Unite de la Washington, acesta urmând să aibă statut și grad de diplomat și să țină legătura cu autoritățile și băncile amerciane în vederea promovării intereselor energetice ale României.
Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
La începutul lunii trecute, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara că a primit asigurări, cu ocazia recentei sale vizite la Washington, că statul american, în primul rând prin principala sa agenție de credit de export, Exim Bank US, va lua în august o decizie cu privire la finanțarea construirii unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
AGA companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), controlată de Ministerul Energiei, a votat aprobarea continuării proiectului construirii unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, adoptarea deciziei preliminare de investiție în proiect și trecerea în etapa II a acestuia, constând în lucrări preliminare.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat în ședința de Guvern că a primit asigurări, cu ocazia recentei sale vizite la Washington, că statul american, în primul rând prin principala sa agenție de credit de export, Exim Bank US, va lua luna aceasta o decizie cu privire la finanțarea construirii unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă.
În materiale de prezentare distribuite de compania Nuclearelectrica se afirmă în două locuri: "În SUA, în Utah, este în dezvoltare o centrală NuScale cu 6 reactoare modulare, așa cum intenționează să implementeze și România. Acest proiect este într-un stadiu mai avansat în prezent decât planurile României".
În spatele vocilor care susțin excluderea producției de energie nucleară de pe viitoarea listă europeană cu putere de lege a activităților industriale durabile din punct de vedere climatic și ecologic, care astfel vor avea acces privilegiat la finanțare din partea instituțiilor de profil, se află state precum China și Rusia, a declarat Jean-Bernard Levy, CEO-ul gigantului energetic francez de stat Electricite de France (EDF), unul dintre cei mai mari operatori de centrale nucleare din lume.
Există optimism cu privire la faptul că autoritățile europene vor include, eventual cu anumite condiții, energia nucleară pe lista oficială a activităților economice durabile, de natură să conducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a căror finanțare de către bănci și alte instituții de profil este deci încurajată, o decizie finală în acest sens fiind așteptată cel mai târziu anul viitor, a declarat Cosmin Ghiță, CEO-ul Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
În 2016, reactoarele nucleare erau în funcțiune în jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Olanda, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Marea Britanie, în timp ce în celelalte 14 țări membre nu există facilități nucleare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).